patience-570x198

 

Este greu sa iti gasesti menirea, sa iti faci noi obiceiuri, sa te indepartezi temporar de cei care iti sunt dragi dar nu iti inteleg viziunea, sa lasi in urma trecutul si povestea pe care ti-o spuneai si mai ales sa te decizi.

Este greu sa te decizi asupra a ce vei face, sa iti faci un plan si sa urmezi pasii pe care ti i-ai propus. Este greu sa invingi inertia si sa te pui in miscare pentru a actiona. Este greu sa iti tii promisiunile pe care le-ai facut fata de tine.

Este greu sa nu ai timp sa te ocupi de visul tau pentru ca lucrezi de dimineata pana seara sau sa nu ai banii necesari pentru a te intretine si pentru a investi in ceea ce vrei sa faci.

Cel putin asa credeam pana nu demult.

Daca ai vreun vis pentru care merita sa lupti, permite-mi sa iti impartasesc o poveste care pe mine m-a ajutat sa depasesc aceste dificultati.

Cu ceva vreme in urma un prieten foarte bun mi-a pus o intrebare la care credeam ca stiam raspunsul. Fiind un om de succes trecut prin multe, a intuit provocarile cu care ma confruntam si in loc sa imi dea sfaturi, mi-a pus o intrebare simpla:

– „Cu ce incepi constructia unei case?”

Cum era si normal, crezand ca stiu ce spun am raspuns imediat:

– „Cu fundatia.”

A zambit in coltul gurii, m-a privit si m-a intrebat :

– „Esti sigur?”

– „Da, sunt sigur. Nu asa incepe?”

– „Constructia casei incepe cu planul. Dupa plan treci la a curata terenul, la a delimita si marca zona in care urmeaza sa fie amplasata casa si apoi faci o groapa. Abia dupa ce ai groapa facuta poti incepe sa lucrezi la temelia casei, nu-i asa?”

Am ramas pe ganduri si i-am raspuns ca are dreptate. Dar el nu s-a oprit aici si a continuat:

– „Nu stiu daca ai observat, dar partea care dureaza cel mai mult este tocmai aceasta. Mai bine de  jumatate din timpul alocat constructiei unei case, este cel in care se intampla partea de pregatire. Constructia in sine, mai ales daca ai o echipa priceputa, se desfasoara foarte repede.”

Pe masura ce vorbea imi dadeam seama ce voia sa spuna. Am inteles cat de nociv este sa crezi ca stii si cat de mult m-a afectase acest mod de a gandi de-a lungul timpului. Am inteles si ca puneam presiune inutil pe mine, incercand a fortez lucrurile sa se miste mai repede decat era firesc.

Din acel moment au trecut ceva ani, insa lectia pe care mi-a dat-o mi-a prins bine. Imi aduc aminte de ea ori de cate ori am tendinta sa ma grabesc si sa sar peste etape.

Datorita acestei povesti am inteles ca „greu” este doar perceptie si ca dificultatile pe care le intalnesti pe drum sunt parte din proces. Cele care ne dau senzatia de greu sunt graba si lacomia pe care le manifestam atunci cand dorim sa obtinem ceva. Vrem repede si vrem acum, si daca nu se intampla, incepem sa construim ideea de „greu”.

Procesul in sine nu este nici greu, nici usor, este exact asa cum trebuie sa fie.

Imagineaza-ti ca esti asemenea unui pom a carui menire este sa faca fructe. Nu se plange cand peste el vin soarele, ploaia si gerul. Le ia asa cum vin, are rabdare, iar cand soseste timpul isi indeplineste menirea, rodind si daruind de rodul sau.

Ori de cate ori il intalnesti pe „greu” pe drum, saluta-l si lasa-l sa plece.  Adu-ti aminte ca menirea ta este sa rodesti, iar pentru a face fructe frumoase este nevoie de timp, rabdare si practica asidua.

Spune-le si prietenilor:
0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

PaulAvram.ro ©2018 - Toate drepturile rezervate.

Mentenata Web: WPhosting.ro

sau

Log in with your credentials

Ați uitat datele dvs.?